Toata lumea stie foarte bine – inclusiv dragii nostri guvernanti - ca un popor, precum aromanii, nu poate supravietui ca atare, decit in doua conditii:

1) Sa traiasca intr-un stat propriu, ocrotit de niste granite sigure, recunoscute in plan international, si 2) Sa coexiste in alta tara, cu o autonomie culturala numai, recunoscind suveranitatea statului in care traieste.

Hil’ ea-ni, vruta-ni

Ti nu ti featisi ni Vramusti

         ni Samarina

         ni Hrupisti

         ni Perivoli

La 9 Mai  1905, Sultanul Turciei, Abdul Hamid al II-lea a promulgat Iradeaua (Decretul) prin care se recunostea si se permitea constituirea comunotatilor aromane, in cadrul imperiului otoman.

,,Limba aromanilor este, structural – identica cu dacoromana”

Daca la bogata bibliografie a cartii s-ar fi adaugat si un Index al materiilor, numelor, evenimentelor consemnate aici, atunci cartea profesorului M.D. Peyfuss aproape ca ar fi capatat o functie de dictionar aromanistic, de consultat si reconsultat rapid ori de cate ori s-ar dori reamintit un moment sau altul din zbuciumata viata si istoric a acestei etnii romanesti suddunarene.

La Saruna (Salonic) sau la Atena (?) a aparut in 1991 o asa-zisa ,,Istorie a vlahilor”, adica a aromanilor, scrisa de I. Papatanase, cu o introducere a prof. univ. N.C. Mutopulos. Din cite stim, atit autorul cartii, cit si prefatatorul ar fi aromani…

Sutili, dit lumea larga,

Di caravi ca pundili-

Citi, lele, nu v-asparga

Vimturili s-undili?

Orasul Sofia este cunoscut din vremurile cele mai indepartate, avand diferite denumiri geografice: Stralice, Astralice, Straliz, Sredet, Triadita, Serdica, Ulpia Serdica.

Romanii din Bulgaria se pot imparti intr-un sector timocean, un sector dunarean (care se intinde de la raul Timoc si pana la litoralul Marii Negre) si un sector, in interiorul tarii si al Muntilor Balcani.

                “O raceala” in raporturile politice dintre Bulgaria si Romania apare mai tarziu, asa cum remarca istoricul Constantin Kiritescu (1991), atunci cand «nationalistii bulgari inventeaza chestia Dobrogei».

               Odata cu semnarea de catre Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), din Bucuresti si Uniunea Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria – „AVE” , de la Vidin, a unui Protocol de colaborare, am consemnat un interviu cu presedintele acestei noi asociatii romanesti, dl. Ivo Gheorghiev.

Conditii geografice, istorice, social-economice - STUDIU INTRODUCTIV

DR. MONICA BUDIS,

Cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor „I.C.Brailoiu” al Academiei Romane, Bucuresti

                Raspanditi in intreaga Peninsula Balcanica si transbalcanica, incepand din imediata vecinatate a Dunarii, din zonele: Timoc (bulgaresc si iugoslav), Lom, Oreahova, Nicopole, Plevna, Vrata, ajungand pana spre Cadrilater, la Tolbuhin si Sofia, in Muntii Rodopi, in Voivodina, in Serbia si Croatia, in Muntenegru, in Macedonia, Albania, de-a lungul coastei Adriaticii pana in nordul Dalmatiei, in muntii Pind, in insulele ionice, in nordul Greciei, in Epir, Thesalia, in Peninsula Istria si chiar in Turcia europeana, reprezentantii romanitatii balcanice sau orientale, cum au fost numiti de diversii specialisti, au trait si traiesc in comunitati, mai mult sau mai putin numeroase.

Scurta prezentare si puncte de vedere ale Fundatiei

>  Persistenta, pana in zilele noastre, a denumirilor romanesti ale unor localitati dintr-o regiune recunoscuta drept una dintre cele mai bogate in importante fortificatii romane si posedand o populatie romana compacta, care si-a marit numarul prin imigrarile efectuate de Imparatul Aurelian, prin transplantarea de populatii din Dacia, din Nordul Dunarii, dovedeste ca populatia romana s-a mentinut in aceste regiuni mult timp dupa invazia slavilor si ca disparitia sa, datorata atat asimilarii slave cat si emigrarii, este mult mai recenta.

Tot la sud sau sud-vest de tara noastra si tot in Peninsula Balcanica, pe langa acei numerosi frati ai nostri (romani banateni, romani timoceni etc.) elementul romanesc isi gaseste o larga reprezentare printre aceia pe care, ca aromani, ii intalnim si astazi in Grecia, Albania, Macedonia sau Croatia.

Intre hotarele Macedoniei traiesc intre 150 000 si 250 000 de aromani. Aromanii din Macedonia sau macedo-romanii s-au facut cunoscuti in mod deosebit, prin impresionanta lor constiinta nationala, pe care si-au pastrat-o de-a lungul intregii lor istorii.

O parte importanta dintre romanii din Iugoslavia este reprezentata de romanii din Voievodina (Banatul iugoslav sau Banatul sarbesc). Acesti romani sunt aceia care au ramas in afara granitelor, odata cu delimitarea ce s-a facut dupa terminarea primului razboi mondial si dupa Conferinta de pace de la Paris.

Desi, atat in Croatia, ca si in alte tari din Balcani, nu este exclus sa se fi oprit si cativa romani, din cei care au plecat de la noi dupa 1990, totusi, atunci cand ne referim la romanii din aceste tari, ne gandim la istro-romani.