EUROPA |
AUSTRIA
Circa 2 000 de romani traiesc in Danemarca, aproximativ 800 in Norvegia (dupa unele statistici, numarul lor s-ar ridica la peste 2 000) si cateva sute in Finlanda. Nu avem alte date concrete despre aceste comunitati.
ELVETIA
Numarul romanilor stabiliti in Elvetia se ridica la cateva mii, fiind stabiliti in jurul celor doua mari orase Geneva si Lausanne, precum si in Elvetia germana sau in Ticino. Etnicii romani din Elvetia au constituit comunitatea romana din Elvetia, care grupeaza doar aproximativ 10 % din numarul total al acestora.
FRANTA
GERMANIA
ITALIA
Diaspora romaneasca din Italia numara, dupa unele estimari, cca 25 000 de persoane, caracterizandu-se prin structuri destul de eterogene.
LUXEMBURG
MAREA BRITANIE si IRLANDA
OLANDA
POLONIA
PORTUGALIA
SLOVACIA
SPANIA
Românii din Spania sunt cea mai numeroasă comunitate de străini stabilită pe teritoriul acestei ţări, fiind formată din 861.584 de persoane, care au o vârstă medie de 32,1 ani, majoritatea preferând să locuiască în regiunea Madrid, titreaza Occidentul Romanesc citat de Romanian Global News. Datele rezultă din statisticile cele mai recente ale Ministerului spaniol al Muncii şi Imigraţiei, care iau în calcul numai persoanele stabilite legal în peninsula iberică, respectiv pe acelea care deţin un certificat de înregistrare (n.red. – certificado de registro – denumirea dată documentului eliberat cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene care doresc să stea pe teritoriul Spaniei pentru o perioadă mai lungă de trei luni) sau permis de şedere (tarjeta de residencia). Potrivit datelor Ministerului Muncii şi Imigraţiei din Spania, disponibile la data de 31 martie, în Spania există 5.056.256 de străini care sunt înregistraţi legal, dintre care 2.038.913 provin din statele UE. Cei mai numeroşi dintre cetăţenii UE înregistraţi în Spania sunt românii – 861.584 de persoane. Ei sunt urmaţi de britanici (226.553), italieni (171.578), bulgari (164.639), portughezi (130.118) şi germani (118.660). Dintre cei 861.584 de români care locuiesc cu forme legale în Spania, peste jumătate sunt bărbaţi. Potrivit statisticilor Ministerului, 466.362 sunt bărbaţi şi 395.222 femei. Cifrele disponibile la 31 martie indică o creştere a numărului românilor care locuiesc legal în Peninsula Iberică pe parcursul ultimelor luni. Astfel, potrivit datelor citate, numărul românilor care locuiau legal era de 840.682 la data de 31 decembrie 2010, 817.460 la 30 septembrie 2010 şi 793.205 la 30 iunie 2010. Faţă de martie 2010, numărul muncitorilor care locuiesc legal în Spania a crescut cu 89.447 de persoane , dintre care 46.560 de bărbaţi şi 42.887 de femei. De altfel, şi numărul cetăţenilor UE din Spania a crescut în ultimul an în mod constant, cu 143.924 de persoane, dintre care 71.329 de bărbaţi şi 72.636 de femei. Datele Ministerului spaniol mai arată şi că, dintre cei 861.584 de români înregistraţi legal în Spania, 87.013 au vârste până la 15 ani, în timp ce 770.421 au între 15 şi 64 de ani. Numărul românilor care locuiesc legal în Spania şi au vârsta peste 65 de ani este, potrivit aceloraşi statistici, de 4.150 de persoane. Vârsta medie a cetăţenilor români care locuiesc în Spania este de 32,1 ani, ei constituind de altfel şi comunitatea de cetăţeni UE stabilită în Spania cu cea mai redusă vârstă. Mult mai redusă decât media de vârstă a cetăţenilor români stabiliţi legal în Spania este însă cea a unora dintre membrii comunităţilor africane. Acesta este de exemplu cazul celor 2.006 cetăţeni din Gambia stabiliţi legal în Spania care sunt de altfel şi cea mai tânără comunitate, cu o medie de vârstă de 20,3 ani. Şi comunitatea moldovenilor din Spania – formată din 1.179 de persoane este formată în majoritate din tineri, având o medie de vârstă de 29,9 ani. Autorităţile spaniole au calculat şi repartizarea străinilor pe diferitele regiuni din Spania. În ceea ce îi priveşte pe români, datele arată că aceştia preferă regiunile Madrid (184.350), Valencia (130.781), Andaluzia (126.247), Catalonia (108.794), Castilla – La Mancha (95.597). Peste 66.000 de români locuiesc în regiunea Aragon, în timp ce 13.638 au ales să se stabilească în Insulele Baleare iar 7.278 în insulele Canare. Guvernul spaniol are intenţia de a impune restricţii pe piaţa muncii pentru cetăţenii români, însă nu a stabilit data de la care va fi valabilă această măsură, a comunicat, marţi, pentru MEDIAFAX, ambasada Spaniei la Bucureşti, adăugând că decizia nu va afecta românii rezidenţi în Peninsula Iberică. “Guvernul spaniol are intenţia de a adopta această măsură, însă nu a stabilit încă data”, a precizat ambasada Spaniei la Bucureşti. Potrivit sursei citate, “va fi vorba despre o măsură de tip tehnic şi care nu va fi retroactivă”. “Cu alte cuvinte, ea nu va afecta cetăţenii români care sunt deja rezidenţi în Spania”, conchide ambasada. Spania nu a făcut nicio notificare oficială la CE privind restricţionarea accesului românilor pe piaţa muncii, fiind vorba doar de o intenţie, iar o astfel de decizie ar trebui fundamentată ca urmare a unor schimbări radicale pe piaţa muncii, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al MMFPS. “Precizăm, din capul locului, că este vorba de o intenţie a oficialilor spanioli. Reprezentanţii spanioli nu au făcut nicio notificare oficială la Comisia Europeană. Potrivit Tratatului pe care l-am semnat cu Spania, decizia oficialilor spanioli de a reintroduce restricţiile pe piaţa muncii trebuie să fie bine fundamentată în urma schimbării radicale pe piaţa muncii. Aşadar, e bine să fim prudenţi, întrucât nu s-a vorbit nicio secundă de interzicerea accesului românilor pe piaţa muncii, ci mai degrabă de o garanţie că românii care ajung la muncă în Spania au contracte ferme de muncă”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Ioana Şanta. Toţi cei 861.584 de români care muncesc acum oficial în Spania trebuie să ştie că nu sunt vizaţi şi că eventualele măsuri pe care oficialii spanioli le-ar putea lua nu se aplică în cazul lor, a precizat Ioana Şanta. Sursa: Mediafax, elmundo.es, que.es. Irina Georgescu Șova
Informatii din 2001 In Spania traiesc aproximativ 2 500 de romani, in zone ca Madrid, Barcelona, Bilbao, avand o puternica parohie in capitala tarii, scoli si sectii in limba romana la Madrid si Salamanca. Au fost create unele asociatii romanesti, cum sunt: "Comunitatea romanilor din Spania" (Barcelona), "Fundatia Culturala Romana" (Madrid). In Spania au activat si activeaza personalitati de origine romana ca Vintila Horia, Alexandru Cioranescu, George Uscatescu si alti scriitori, artisti, medici, ingineri. Din cauza migratiei recente a fortelor de munca, numarul romanilor care s-au stabilit in Spania este in continua crestere. Acestia si-au creat mici comunitati in jurul carora graviteaza toata activitatea culturala, fiind infiintate chiar clase de limba romana pe langa bisericile existente. Ca si in Portugalia, romanii ajunsi in aceasta tara dupa 2000 si-au infiintat mai multe ziare prin care tin la curent conationalii lor cu actualitatea din tara, dar in care isi ofera si serviciile. Din cauza acestei fluctuatii de populatie originara din Romania nu putem avea un numar exact al etnicilor romani traitori in Spania insa Ambasada Romaniei in Spania ii estimeaza la 100 000 dintre care doar 40% au statut legal.
SUEDIA
(informatii din 2001)
TURCIA
CROATIA
Recunoaştere a prezenţei Românilor în Croaţia scris de dr. Petru Ratiu, Presedinte al Asociatiei culturale istroromâne „Andrei Glavina”, Croatia
În ziua de 27 septembrie 2011 a avut loc în Zagreb un eveniment important în viaţa Istroromânilor. La „Casa Europei” – „Evropski Dom” - a avut loc un spectacol în dialect istroromân, prezentat de elevii de la Şcoala elementară din Şuşnieviţa şi de la şcoala medie din Cepici, întitulat „Cum creşte poparu’” – „Cum creşte piperul”. Spectacolul elevilor de la scoala a carei directoare este profesoara Mirela Vidak, pus în scena de istroromâna Viviana Bercarici, s-a desfasurat în prezenta a înalti oaspeti, a vicepremierului croat si a ministrului de externe român Teodor Baconschi, transmite Romanian Global News. Au mai participat vicepresedinta regiunii Istria, doamna Viviana Benussi, locuitori din Susnievita, dintre care-i amintim pe Iosip Glavina, Iosip Radola, familia Liubicici din Letai, Guido Liubicici din Berdo si a lui Robert Doricici, din Jeian, si un numeros public. Din partea Asociatiei de amicitie româno-italiana „Decebal” si în reprezentanta si a Asociatiei culturale istroromâne „Andrei Glavina” a participat Dl. Ervin Curtis de la Triest. Manifestarea, programata la nivel guvernamental, s-a bucurat de un frumos succes si a fost organizata prin râvna noului ambasador al României în Croatia, Dl. Cosmin Dinescu, care de la începutul mandatului sau a înteles sa-i viziteze pe Istroromâni si sa ia legatura cu autoritatile centrale si locale croate, în vederea promovarii intereselor etnice ale acestora, acelasi care pentru manifestarea de la „Casa Europei” de la Zagreb, a trimis la Susnievita un autobuz pentru a da posibilitate elevilor care jucau în spectacol si locuitorilor din localitate, sa fie prezenti la manifestarea din capitala Croatiei. Dupa o eclipsa totala a reprezentarii României în Croatia de multi, prea multi ani, prin ambasadori total incapabili, care din punctul de vedere al reprezentarii interesului national puteau apartine tot atât de bine, sau probabil mai bine, insulelor Sonda sau Papuasiei, reprezentanta redusa la pura formalitate, România, dupa multi ani de absenta a intereselor sale, iata, si-a recapatat reprezentanta la Zagreb, confirmând, prin noul sau ambasador, Dl. Cosmin Dinescu, ca „omul sfinteste locul”. Am remarcat discursul just rostit de vicepremierul croat, care a declarat ca „asa cum în România traiesc Croati, în Croatia sunt Români, în localitatile Susnievita si Jeian”, declaratie de restabilire a adevarului, dupa încercarile de mistificare a unor elemente ostile adevarului si Istroromânilor, precum o doamna croata americana de la New-York, necunoscatoare a limbilor romanice si a istroromânei, care folosindu-se de banii unei facultati din New York si a altor naivi, face vara etnobusiness pe litoralul croat, erijându-se în savanta si degradând istroromânii si limba lor la sintagma de vlaski si jeianski, popor aparut din nimic, fara legatura cu masa numeroasa de Rumari din Istria si Croatia medievala, dovedita de sute de documente, pentru a-i asimila si termina mai usor, punând astfel în practica cunoscuta reteta de „divide et impera”, aplicata din nefericire si în alte state, precum Serbia, de împartire între Români în Voievodina si Vlahi în regiunea Timoc. Lucru inutil, ridicol, al unor oameni fara orizont, în perspectiva Europei unite si a unui Stat liberal, tolerant si democratic precum este Croatia, unde mica comunitate istro-româna, de mai putin de o mie de locuitori, nu ameninta pe nimeni de ar fi recunoscuta ca minoritate, macar lingvistica, dar poate constitui un exemplu de civilizatie si toleranta din partea Croatiei, dat întregii Europe si lumii. Credem ca noul curs al evenimentelor îsi trage originea si din „Declaratia comuna româno-croata” din28 ianuarie 2011, cu ocazia vizitei premierului croat Jadranka Kosor în România, când pentru prima data în istorie, un prim ministru român, Dl. Emil Boc, i-a mentionat pe istroromâni într-o declaratie oficiala internationala, subliniind importanta lor pentru limba si poporul român si precizând ca „sprijinul din partea autoritatilor croate pentru conservarea acestui bun comun va fi extrem de apreciat în România”. Actiunea pentru pastrarea dialectului istroromân, începuta în 1990, prin entuziasmul a putini oameni, institutionalizata în 1994 prin constituirea Asociatiei culturale istroromâne „Andrei Glavina” la Triest, publicarea calendarelor istroromâne si scrierea si tiparirea (de catre subsemnatul) din 1996 a primei reviste aparute vreodata în dialect istroromân, participarea activa la congrese ale Consiliului Europei pe tema aplicarii drepturilor prevazute de „Charta europeana a limbilor regionale sau minoritare”, la Innsbruck, la Haga, la congrese similare ale UFCE la St.Moritz, Timisoara, Portschach am Woerthersee, Praga, Subotica, etc., apoi organizarea la Pola, împreuna cu rectorul Facultatii, Prof. Goran Filipi, a primului congres stiintific istroromân, cu participare internationala, în anul 2000, în afara a numeroase întâlniri si adunari publice la Triest si în alte orase, cu colaborarea importanta Dr.-ului Ervin Curtis, a manifestarilor de la Sibiu în 2008, împreuna cu Asociatia „Astra” , a directorului acesteia si a muzeografei Elena Potoroaca, au dus în cele din urma la „descoperirea” de catre Consiliul Europei a unei „limbi putin vorbite, dar existente, în Istria, numita istroromâna”, consemnata în documentele Consiliului Europei, care s-a adresat pentru informatii guvernului croat; de aici pornind apoi rezolutia 11595 pentru recunoasterea minoritatii istroromâne, depuse în 2008 la Consiliul Europei de catre deputatul basarabean Vlad Cubreacov. Între timp, ministrul croat al culturii, Biskupic, a recunoscut în august 2007 limba si cultura Vlahilor din Istria, drept bun nematerial al Croatiei, care trebuie ocrotit. Consideram ca aceasta ocrotire trebuie facuta sub aspect legal în conformitate cu standardele Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, salvarea de la disparitie a idiomului istroromân fiind o sarcina de onoare atât a Croatiei cât si a României, care în calitate de tara mama, are datoria sa ajute comunitatea prin personal didactic, manuale scolare, sprijin financiar, pentru cursurile facultative de istroromâna, deja începute din anul scolar 2009/2010 la Scoala din Susnievita, miercurea dupa programul scolar, prin râvna doamnei Viviana Berkarici, si functionarea a gradinite de copii si a doua case de cultura istroromâne la Susnievita si la Jeian, pentru a mentine în continuare prezenta comunitatii istroromâne în inima Europei. (4 octombrie 2011)
|