Sâmbătă, 19 August 2017
Moştenirea culturală a luptei naţionale româneşti sud-dunărene – factor de concordie naţională în spaţiul balcanic - Drd. Emil Tircomnicu PDF Imprimare Email

Neamul românesc risipit în spaţiul sud-est european trebuie să aibă ca centru de iradiere şi susţinere culturală statul român. Comunităţile româneşti de peste hotare trebuiesc considerate ca factor de apropiere între statele naţionale în care vieţuiesc şi statul român, prin împărtăşirea aceloraşi valori culturale europene.

Citeşte mai mult...
 
SOLUTII DE SUPRAVIETUIRE ETNICA - pentru aromanii din Balcani PDF Imprimare Email

Toata lumea stie foarte bine – inclusiv dragii nostri guvernanti - ca un popor, precum aromanii, nu poate supravietui ca atare, decit in doua conditii:

1) Sa traiasca intr-un stat propriu, ocrotit de niste granite sigure, recunoscute in plan international, si 2) Sa coexiste in alta tara, cu o autonomie culturala numai, recunoscind suveranitatea statului in care traieste.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN ALBANIA – AROMANII PDF Imprimare Email

>>     Aromanii sunt considerati de majoritatea istoricilor romani ca fiind ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei istorice, prin interpunerea populatiilor migratoare slave;

Citeşte mai mult...
 
MATILDA CARAGIU MARIOTEANU - DHVEATA TI HIL’I-MEA PDF Imprimare Email

Hil’ ea-ni, vruta-ni

Ti nu ti featisi ni Vramusti

         ni Samarina

         ni Hrupisti

         ni Perivoli

Citeşte mai mult...
 
ZAHU PANA - LIMBA SAU DIALECT? PDF Imprimare Email

La 9 Mai  1905, Sultanul Turciei, Abdul Hamid al II-lea a promulgat Iradeaua (Decretul) prin care se recunostea si se permitea constituirea comunotatilor aromane, in cadrul imperiului otoman.

Citeşte mai mult...
 
CHESTIUNEA AROMANA (“Die Aromunische Frage”) de MAX DEMETER PEYFUSS PDF Imprimare Email

,,Limba aromanilor este, structural – identica cu dacoromana”

Daca la bogata bibliografie a cartii s-ar fi adaugat si un Index al materiilor, numelor, evenimentelor consemnate aici, atunci cartea profesorului M.D. Peyfuss aproape ca ar fi capatat o functie de dictionar aromanistic, de consultat si reconsultat rapid ori de cate ori s-ar dori reamintit un moment sau altul din zbuciumata viata si istoric a acestei etnii romanesti suddunarene.

Citeşte mai mult...
 
,,ISTORICI” MINCINOSI! PDF Imprimare Email

La Saruna (Salonic) sau la Atena (?) a aparut in 1991 o asa-zisa ,,Istorie a vlahilor”, adica a aromanilor, scrisa de I. Papatanase, cu o introducere a prof. univ. N.C. Mutopulos. Din cite stim, atit autorul cartii, cit si prefatatorul ar fi aromani…

Citeşte mai mult...
 
MIHAI EMINESCU - DINTRA SUTI DI CATARDZI…(Dintre sute de catarge…) PDF Imprimare Email

Sutili, dit lumea larga,

Di caravi ca pundili-

Citi, lele, nu v-asparga

Vimturili s-undili?

Citeşte mai mult...
 
ORGANIZATII ROMANESTI ACTUALE, DIN BULGARIA PDF Imprimare Email

Numele organizatiei

Adresa

Tel/ Fax

Contacte /E-mail

Comunitatea Romaneasca din Bulgaria

Str. Ribarska, 6, Vidin, Bulgaria

T: 00359-94-600.476

F: 00359-94-600.476

Dr.Serafim Hristov

Presedinte

Asociatia Vlahilor din Bulgaria

Str. Ţar Alexandar II, 3, c.p. 32, Vidin

T: 00359-94-31165

F: 00359-94-34525

Liubomir Nichitov,

Presedinte

Uniunea Tinerilor Etnici Romani „AVE” din Bulgaria

Str. Tar Alexander II, nr. 25, Vidin

Tel.-fax: 00359 94407610

Ivo Gheorghiev,

Presedinte

Asociatia Tinerilor Aromani din Bulgaria

Bd. Soedinenie, 150, 4600, Velingrad, Bulgaria

T: 00359-359-26303

    (Vasil Semergiev)

Desislava Semergieva,

Presedinte

s Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Sutata Aromana din Bulgaria

Str. Kniaz Boris I, 136, Sofia, 1000

T: 00359-2-9893133

F: 00359-2-9893116

Toma Chiurciev,

Presedinte Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 
Fragmente din lucrarea “COLONIA ROMANA DIN SOFIA” PDF Imprimare Email

Orasul Sofia este cunoscut din vremurile cele mai indepartate, avand diferite denumiri geografice: Stralice, Astralice, Straliz, Sredet, Triadita, Serdica, Ulpia Serdica.

Citeşte mai mult...
 
DESPRE COMUNITATILE ROMANESTI DIN BULGARIA PDF Imprimare Email

Romanii din Bulgaria se pot imparti intr-un sector timocean, un sector dunarean (care se intinde de la raul Timoc si pana la litoralul Marii Negre) si un sector, in interiorul tarii si al Muntilor Balcani.

Citeşte mai mult...
 
DESPRE DIFERENDUL TERITORIAL – IN LEGATURA CU CADRILATERUL PDF Imprimare Email

                “O raceala” in raporturile politice dintre Bulgaria si Romania apare mai tarziu, asa cum remarca istoricul Constantin Kiritescu (1991), atunci cand «nationalistii bulgari inventeaza chestia Dobrogei».

Citeşte mai mult...
 
INTERVIU CU PRESEDINTELE UNIUNII TINERILOR ETNICI ROMANI DIN BULGARIA PDF Imprimare Email

               Odata cu semnarea de catre Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni (FNRP), din Bucuresti si Uniunea Tinerilor Etnici Romani din Bulgaria – „AVE” , de la Vidin, a unui Protocol de colaborare, am consemnat un interviu cu presedintele acestei noi asociatii romanesti, dl. Ivo Gheorghiev.

Citeşte mai mult...
 
COMUNITATEA ROMANEASCA DE PE VALEA TIMOCULUI BULGARESC. PREZENTA SI PERENITATE PDF Imprimare Email

Conditii geografice, istorice, social-economice - STUDIU INTRODUCTIV

 

DR. MONICA BUDIS,

Cercetator la Institutul de Etnografie si Folclor „I.C.Brailoiu” al Academiei Romane, Bucuresti

 

                Raspanditi in intreaga Peninsula Balcanica si transbalcanica, incepand din imediata vecinatate a Dunarii, din zonele: Timoc (bulgaresc si iugoslav), Lom, Oreahova, Nicopole, Plevna, Vrata, ajungand pana spre Cadrilater, la Tolbuhin si Sofia, in Muntii Rodopi, in Voivodina, in Serbia si Croatia, in Muntenegru, in Macedonia, Albania, de-a lungul coastei Adriaticii pana in nordul Dalmatiei, in muntii Pind, in insulele ionice, in nordul Greciei, in Epir, Thesalia, in Peninsula Istria si chiar in Turcia europeana, reprezentantii romanitatii balcanice sau orientale, cum au fost numiti de diversii specialisti, au trait si traiesc in comunitati, mai mult sau mai putin numeroase.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN BULGARIA – VLAHII SI AROMANII PDF Imprimare Email

Scurta prezentare si puncte de vedere ale Fundatiei

Persistenta, pana in zilele noastre, a denumirilor romanesti ale unor localitati dintr-o regiune recunoscuta drept una dintre cele mai bogate in importante fortificatii romane si posedand o populatie romana compacta, care si-a marit numarul prin imigrarile efectuate de Imparatul Aurelian, prin transplantarea de populatii din Dacia, din Nordul Dunarii, dovedeste ca populatia romana s-a mentinut in aceste regiuni mult timp dupa invazia slavilor si ca disparitia sa, datorata atat asimilarii slave cat si emigrarii, este mult mai recenta.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN GRECIA PDF Imprimare Email

Tot la sud sau sud-vest de tara noastra si tot in Peninsula Balcanica, pe langa acei numerosi frati ai nostri (romani banateni, romani timoceni etc.) elementul romanesc isi gaseste o larga reprezentare printre aceia pe care, ca aromani, ii intalnim si astazi in Grecia, Albania, Macedonia sau Croatia.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN MACEDONIA PDF Imprimare Email

Intre hotarele Macedoniei traiesc intre 150 000 si 250 000 de aromani. Aromanii din Macedonia sau macedo-romanii s-au facut cunoscuti in mod deosebit, prin impresionanta lor constiinta nationala, pe care si-au pastrat-o de-a lungul intregii lor istorii.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN BANATUL SARBESC (VOIVODINA) PDF Imprimare Email

O parte importanta dintre romanii din Iugoslavia este reprezentata de romanii din Voievodina (Banatul iugoslav sau Banatul sarbesc). Acesti romani sunt aceia care au ramas in afara granitelor, odata cu delimitarea ce s-a facut dupa terminarea primului razboi mondial si dupa Conferinta de pace de la Paris.

Citeşte mai mult...
 
ROMANII DIN CROATIA (ISTRO-ROMANII) PDF Imprimare Email

Desi, atat in Croatia, ca si in alte tari din Balcani, nu este exclus sa se fi oprit si cativa romani, din cei care au plecat de la noi dupa 1990, totusi, atunci cand ne referim la romanii din aceste tari, ne gandim la istro-romani.

Citeşte mai mult...