COMUNICAT DE PRESA

          In perioada 14-21 august a avut loc la Complexul Sportiv si de Tineret din Statiunea Izvoru Muresului, Judetul Harghita, cea de-a III-a editie a Universitatii de Vara “Izvoru Muresului”, cu tema “Integrarea europeana si identitatea nationala”.

            Organizatorii acestei editii au fost: Centrul European de Studii Covasna Harghita – Sf. Gheorghe (CESCH), Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni – Bucuresti (FNpRP), Despartamantul Astra Covasna Harghita, cu sprijinul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de peste Hotare (DRRH) din Guvernul Romaniei.

            La programul cursurilor au participat 70 de cursanti din tara si de peste hotare (Basarabia, Bucovina, Iugoslavia, Albania) si conferentiari din S.U.A., Germania, Italia, Basarabia si Romania.

            Programul universitatii a cuprins cateva teme de mare actualitate si profunzime: Romanii de pretutindeni si Tara, Europa natiunilor sau Europa regiunilor ?, Mass – media si promovarea valorilor nationale, Majoritate si minoritate – experienta europeana si particularitati ale zonei Covasna – Harghita, Etnie si confesiune la catolicii din Moldova etc.

            Universitatea s-a bucurat de sprijinul Radiodifuziunii Romane, TVR international si a cotidianului “Adevarul”, care au transmis interviuri si reportaje de la fata locului in timpul desfasurarii cursurilor de vara.

            S-a apreciat faptul ca intrarea Romaniei in Europa presupune o afirmare a valorilor nationale intr-o Europa construita pe principiul unitatii in diversitate.

            In urma conferintelor si dezbaterilor s-au conturat o serie de idei referitoare la:

1. Romanii din afara hotarelor Tarii:

§         asigurarea de fonduri pentru punerea in aplicare a strategiei Guvernului roman referitoare la romanii de peste hotare, fonduri cel putin egale cu cele alocate Departamentului pentru Minoritatile Nationale (15 miliarde DRRH fata de 60 miliarde DMN);

§         elaborarea cadrului juridic in vederea construirii unor relatii puternice cu romanii de dincolo de granita;

§         afirmarea de catre statul roman a unei pozitii coerente si ferme fata de romanii din diaspora;

§         depolitizarea relatiei romanilor din diaspora cu tara;

§         asigurarea reciprocitatii la nivel de guverne, in respectarea drepturilor minoritatilor nationale;

§         implicarea ferma a diplomatiei romanesti in promovarea unei imagini reale a Romaniei si romanilor, care sa contrabalanseze propaganda negativa la adresa acestora din mass – media si de pe Internet;

§         crearea unei retele de filiale ale bibliotecilor judetene si municipale din tara in Basarabia si in comunitatile romanesti din tarile invecinate;

§         elaborarea si aplicarea unui proiect de infratire a judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor din tara cu cele din Basarabia si tarile vecine;

§         asigurarea de catre Ministerul Educatiei Nationale a unui cadru normativ care sa permita oricarui tanar roman din tarile invecinate sa participe la admiterea in invatamantul superior din Romania;

§         intensificarea demersurilor pentru recunoasterea Mitropoliei Basarabiei, infiintarea Episcopiei Ortodoxe a romanilor din Iugoslavia si sprijinirea bisericilor, scolilor in limba romana si asociatiilor culturale din romanitatea apropiata.

2. Europa natiunilor sau Europa regiunilor

§         ideea de Europa unita are o traditie indelungata la care personalitati romanesti de marca au avut o contributie remarcabila (ex. Nicolae Iorga sau Iuliu Maniu);

§         participarea Romaniei ca membru deplin la institutiile europene este recunoasterea unei traditii europene de secole a istoriei si civilizatiei romanesti;

§         modelul natiunilor si modelul regiunilor sunt complementare, ele trebuind adecvate specificului istoric si geopolitic al fiecarui stat;

§         in Europa modelul regiunilor este puternic contestat si este mai degraba “impus” tarilor surori mai sarace;

3. Romanii din Judetele Covasna si Harghita

§         necesitatea definirii statutului romanilor din aceste judete, care sa asigure reprezentarea lor in structurile administratiei locale, Parlamentului, Guvernului si Presedintiei Romaniei;

§         crearea unui Consiliu Consultativ pe langa Cabinetul Primului Ministru, insarcinat cu elaborarea unei politici coerente economice, sociale si culturale specifice zonei;

§         sprijinirea Episcopiei Ortodoxe de Covasna si Harghita, a institutiilor si asociatiilor culturale si ziarelor romanesti din zona;

§         sprijinirea unor programe si proiecte de dezvoltare economica a celor doua judete;

§         respectarea statutului limbii romane ca limba oficiala in activitatea administratiei publice locale, asa cum se intampla si in statele occidentale (vezi S.U.A.), in care limba oficiala a statului si a institutiilor sale este una singura: cea a majoritatii nationale;

§         stoparea tendintelor autonomiste, separatiste si de enclavizare pe criterii etnice;

§         actionarea in judecata ca parte civila in instante romanesti si internationale in cazuri de abuz sau discriminare pe criterii etnice.

4. Mass media si valorile nationale

§         responsabilizarea presei scrise si audio vizuale in pastrarea si promovarea identitatii si a valorilor nationale;

§         nevoia de reeducare a populatiei catre valorile nationale (vezi modelul american) si promovare a acestora;

§         educarea publicului catre presa de calitate si in acest context, acordarea unui spatiu mai larg si la ore accesibile, emisiunilor culturale si educative, actualmente aproape eliminate in favoarea programelor de divertisment de consum, comerciale;

§         schimbarea mentalitatii de supusi cu cea de invingatori;

§         promovarea valorilor nationale trebuie sa devina politica de stat ca si in alte guverne din Europa (vezi guvernul grec sau cel maghiar, ambele membre NATO);

5. Catolicii romani din Moldova

§         contracararea actiunilor unor cercuri maghiare de creare a unei probleme artificiale privind asa zisa apartenenta la etnia maghiara a catolicilor romani din Moldova si discriminarea acestora;

§         organizarea unui Seminar International cu tema “Catolicii din Moldova – romani de secole”;

§         sesizarea organismelor de drept international si a Vaticanului asupra ofensivei maghiare la care sunt supusi catolicii romani din Moldova;

§         atentionarea Comisiei Centrale de efectuare a recensamantului populatiei si locuintelor din anul 2001 asupra corectitudinii recenzarii populatiei din comunitatile multi - etnice.

Pe parcursul desfasurarii cursurilor s-au formulat o multitudine de idei si propuneri privind temele dezbatute si organizarea editiei viitoare a Universitatii. S-a propus printre altele inlocuirea termenilor de “Basarabia” cu “Romania de Est”, “Secuime” cu “Tinutul Covasnei si Harghitei”, “ceangaii” cu “catolicii romani din Moldova”.

...